Rugăciunea unei mame face minuni

PILDA SERII !

O fată tânară s-a dus să se opereze la spitalul din Simferopol. Starea ei era foarte gravă, iar operaţia era grea şi riscantă. Doctoriţa care urma să o opereze a chemat-o pe mama pacientei şi i-a spus:

– Operaţia e foarte grea şi riscantă. Nu pot să vă garantez nimic. Nu ştiu dacă fiica dumneavoastră va scapa cu viaţă.

Nu exista însă altă opţiune. Tânara a fost dusă în sala de operaţii. Pe tot parcursul intervenţiei chirur­gicale, mama ei a stat în curtea spitalului şi s-a rugat cu lacrimi în ochi Sfântului Luca şi Sfântului Pante­limon să îi ajute fiica. La un moment dat, în faţa ochi­lor acelei mamei s-a întâmplat ceva uimitor: peretele spitalului a devenit transparent ca un geam. Se ve­dea sala de operaţii. Pe masa de operaţie era fiica ei şi în jurul ei, doctoriţa împreuna cu echipa ei. Lângă doctoriţă stătea asistenta care îi dădea instrumentele chirurgicale.

Şi ce era mai minunat: lângă doctoriţă i-a vazut şi pe cei doi sfinţi doctori la care ea se rugase. În stânga statea în picioare Sfântul Pantelimon, cu o lumânare mare aprinsă. În dreapta stătea Sfântul Luca, iar el lua din când în când instrumentele chirurgicale de la asis­tentă şi i le dădea doctoriţei!

Mama fetei era din ce în ce mai uimită. Simţea că rugăciunea ei fusese ascultată. Când s-a terminat operaţia, doctoriţa a ieşit bucuroasă, a chemat-o pe mama fetei şi i-a spus:

– A mers foarte bine, incredibil de bine!

Atunci mama i-a povestit minunea pe care o trăise. Doctoriţa a rămas mută de uimire. Şi-a făcut cruce şi a mărturisit:

– Acum înţeleg! Cât timp am operat şi voiam la un moment dat vreun instrument chirurgical, nu apucam sa i-l cer asistentei, că îl şi aveam în mâini.

Doctor G. D., Simferopol, Crimeea

Cum elimini stresul şi pierderea de energie rezultată din el

2Modalităţi :

1 Trebuie să faci alegeri în cunoştinţă de cauză cu valorile tale.Pune-ți întrebarea în orice alegere faci:

Corespunde cu valorile mele?”

2 Când ați făcut o alegere proastă şi ştii că trebuie să faci un anumit lucru,dar asta te deranjează,adică este un conflict mental…

Amână starea emoțională negativă”

În lumea sportivilor şi a militarilor de elită se numeşte

COMPARTIMENTALIZARE”-să amâni conflictul.Adică să spui DA mă deranjează chestia asta dar,acum am ceva mai important de făcut.Mă concentrez la pasul următor.

–######–

8 Trucuri pentru a câştiga încrederea cuiva

1.Zâmbeşte-i cât mai mult.Zâmbetul este un semn de prietenie,de non agresiune.

2.Priveşte-l cât mai des în ochi.Lumea crede că, dacă ne uităm în ochii lor, suntem sinceri cu ei.

3.Foloseşte-i cât mai des numele.Oamenii se simt mai confortabili când îşi aud des numele.

4.Aspectul fizic.Cu cât arăţi mai bine,eşti perceput ca o persoană de încredere.

5.Vorbeşte tare şi clar.Astfel încât să se înţeleagă mai bine ce vorbeşti.

6.Poziţionarea la 45 de grade.Aşează-te în unghi drept față de cel care vrei să-i câştigi încrederea.

7.Pozitivismul.Cu cât vei fi perceput ca fiind o persoană pozitivă,cu atât oamenii îți vor acorda mai multă încredere.Ca urmare:-nu critica, nu bârfi,nu vorbi despre probleme,nu te plânge.

8.Ascultarea.Cu cât îl faci pe celălalt să-ţi vorbească mai mult despre el,cu atât te va considera ca fiind o persoană mai de încredere.Ca urmare pune-i întrebări şi ascultă-l.

Nu vă mai sacrificați maxim….trăiți!!!!!!!!!!!!!!

Nu vă mai sacrificați maxim….trăiți!!!!!!!!!!!!!!

O femeie inteleapta a spus …
nu lăsați tăvile să strălucească mai mult decât voi!
Nu vă luați prea în serios curățenia!
Când am devenit soție, mi-am petrecut 24 de ore din zi urmărind că totul este păstrat curat și ordonat, în caz că „cineva va veni să mă vadă”, dar am aflat că sunt cu toții foarte ocupați, mergând sa se distreaze, sa munceasca și se bucură de viață !

-Si daca apare cineva brusc?
Nu trebuie să explic nimănui situația din casa mea. Oamenii nu sunt interesați de ceea ce faci toată ziua, oamenii se plimba, se distrează și se bucură de viață.
Viața este scurtă, distrează-te!
Sterge praful… dacă este necesar. Dar să-ți faci timp si să pictezi , sau să scrii o poezie, să faci o plimbare sau să vizitezi un prieten, să gătești orice îți place, să-ți uzi plantele …. acordați-vă timp liber pentru a bea o bere sau un pahar de vin , de a înota in mare sau in piscină, de a urca munți, joacă -te cu câinii, asculta muzică, citeste cărți, pastreaza-ti prietenii și bucura-te de viață.
Sterge praful , dacă este necesar, dar viața continuă afară. Sa nu uiti că această zi nu se va mai întoarce niciodată!
Sterge praful, dacă este necesar, dar sa nu uiti că vei îmbătrâni și că multe lucruri pe care le poti face acum nu vor fi atât de ușor de făcut la bătrânețe.
Iar când pleci, din moment ce vom pleca cu toții într-o zi, și tu vei deveni tot praf!
Și nimeni nu își va aminti câte facturi ai plătit și nici casa ta curată, dar își vor aminti prietenia ta, bucuria ta și ceea ce i-ai învățat …(text preluat)

Încrederea în oameni

SĂ NU AI ÎNCREDERE ÎN OAMENI !

„Văd pe sală un cetățean, plângea. Mă duc la el:

  • Ce ai, omule?
  • Domnule, uite, nevastă-mea este internată la profesor și profesorul mi-a zis că nu mai are ce-i face și astăzi mi-o externează. Îi dă drumul acasă.

Atunci eu i-am spus:

  • Adu-o la mine în salon și să vedem!

A adus-o, trei săptămîni, după trei săptămîni a luat-o sănătoasă.

Ați tratat-o dumneavoastră? N-ați operat-o, doar ați tratat-o.

Da!
Omul zice:
-Domnule doctor, știu că nu luați bani, dar poate aveți o vilă, o casă. Eu sunt zugrav, vă fac lună, lăsați-mă să vă fac ceva! Gândiți-vă, eu am doi copii și sunt salariat. Dacă soția mea murea, așa cum zice profesorul, eu eram pierdut. Vă rog foarte mult, lăsați-mă să vă ajut pe dumneavoastră! Mi-ați făcut așa un mare bine!

Eu spun:

-Da, dom’le, n-am nici vilă, n-am nici casă, eu locuiesc la mansarda unui bloc. Am patru pereți acolo, am niște cărți, o masă și două scaune. Uneori plouă, e crăpat sus tavanul, dacă poți să repari…

  • Aaa, domnule doctor, se poate? Dați-mi cheile, acuma mă duc!

I-am dat cheile, tot, eu am rămas la serviciu și seara cînd vin era lună făcut. Un miros de văruit, tot, cei patru pereți, toate crăpăturile reparate.

Eu îi spun cînd ajung acasă, știți că pe vremea lui Ceaușescu dacă aveai aur sau valută te aresta: -„Omule, am o mare rugăminte la dumneata. Uite, am cutia asta, te rog, la tocul ușii acolo, fă o gaură și pune-mi-o acolo. Dar nu spui la nimeni.

  • Domnule doctor, eu să spun? După ce mi-ați făcut așa un mare bine? Vai de mine!

A pus-o, a făcut imediat o gaură, a pus cutia respectivă, a văruit, nu se cunoștea nimic.

Acuma dădea să plece: -Te rog, nu spui la nimeni!

S-a pus în genunchi:

-Domnule doctor, se poate așa ceva!? Eu să spun? Dar eu știu de la sine, cum o să spun așa ceva? Vă rog nici să nu vă mai aud că pronuntați asemenea cuvinte!

În sfârșit, a plecat. După o săptămînă aud „cioc-cioc” la ușă.

Mă gândeam că-i un bolnav că mai veneau bolnavi pe la mine.

Dau drumul: -Noi suntem de la miliție și de la securitate! Trei persoane.
-„Am auzit că dumneata ai aur și valută. Te rog să recunoști!

Unul are cătușele pregătite, unul mai era cu o rangă, nu știu ce și el, care era șefu’.

-„Dacă recunoști, noi tot te arestăm, dar îți înjumătățim pedeapsa.”

-„Domnule, n-am, te rog să mă crezi, n-am!”

-„Te rog să spui!”

-„N-am nimic. N-am nici valută, n-am nici aur, nimic!”

Ăla se duce, bate în niște pereți așa și se duce direct la tocul ușii unde era cutia. Cere ranga, poac!, scoate cutia și-l cheamă pe ăla: -Vino tu cu cătușele să-i punem cătușele!

Dar ăla zice: -” Dom’le, stai să deschidem cutia!

Și cînd deschid ei cutia, ce credeți că au găsit?

Eu scrisesem un bilețel pe care am spus: Să nu ai încredere în oameni!”

Neurochirurg Leon Dănăilă (născut la 1 iulie 1933).

Asparagus înflorit

A înflorit floarea mamei pe balcon.Este vorba despre: Asparagus care ,este o plantă originară din Africa de Sud cu frunze mici, dese și subțiri. Asparagus mai este cunoscut sub numele de Umbra Iepurelui și este una din cele mai populare plante de apartament fiind extrem de decorativă.

Asparagus crește sub formă de tufă, la noi, doar în condiții de interior, sau vara, în ghivece pe terasă, face și flori, foarte mici și albe, fără valoare decorativă, după care urmează fructele, roșii sau violacee, elegante și decorative, mai ales că rezistă multă vreme de ramuri. Dacă în perioada verii ţghiveciul cu asparagus poate sta în grădină sau pe terasă, începând cu luna octombrie trebuie adus în interior.

Asparagus are tulpini scurte, din care pleacă ramurile dese și subțiri. Este rezistentă în apartament, dar numai dacă este bine îngrijită. Are nevoie de fertilizare la cel puțin zece zile, iar primăvară trebuie schimbat pământul. Asparagus are nevoie de un pământ bine afânat, motiv pentru care solul din ghveci trebuie bine aerat în fiecare săptămână. Solul care-i prieşte plantei este de preferat să fie consistent şi să fie alcătuit din pământ de ţelină şi mraniţă în părţi egale, adăugând şi puţin nisip.

Planta se dezvoltă bine dacă frunzele sunt curate, așa că are nevoie, la propriu de un duș cel puțin de două ori pe lună. Asparagus se simte foarte bine în dreptul ferestrelor vestice și are nevoie de temperaturi cuprinse între 16-20 de grade Celsius. Își piede repede frunzele dacă este supusă la fluctuații de temperatură, lumina și apa.

Când aerul este foarte uscat, este indicat să pulverizezi apă şi pe frunze. În perioada verii, asparagus are nevoie să fie udat o dată la două zile, iar în sezonul rece poate fi udat de două ori pe săptămână.Stă foarte bine în vase suspendate, dar nu-i place să fie schimbată din loc așa că, dacă îi merge bine, prima condiție este să nu o muți. Asparagus stă foarte bine în bucătarii, living și în birouri fiind o plantă foarte decorativă.

Asparagus este o plantă toxică pentru câini și pisici, așa că este de preferat să nu o ții în casă dacă ai animăluțe, sau dacă aceștia din urmă pot să ajungă la plantă. Fructele plantei sunt foarte toxice așa că în perioada în care acestea cad, trebuie culese și aruncate cu mare atenție mai ales dacă ai copii sau animale.

Mama o ţine pe balcon,o udăm la 3 săptămâni și cu toate acestea a înflorit.Vă place cum a înflorit??

Obişnuinţa

■ Alcibiade era foarte mirat că Socrate avea o soţie atât de guralivă, şi-l întrebă cum de o mai poate suferi.Filozoful răspunse:”m-am obişnuit cu gura ei care nu mă mai supără,ca şi cum aşi auzi ţăcănitul roţii de la fântānă.Ţăcănitul e supărător câtă vreme nu eşti obişnuit, dar auzindu-l în fiecare zi,nu-i mai dai nici o atenţie la urmă.☺😋