Vasul crăpat

Mi-a plăcut mult povestea și o împărtășesc și si cu voi

O femeie bătrână avea două vase mari, pe care le atârna de cele două capete ale unui băţ, şi le căra pe după gât. Un vas era crăpat, pe când celălalt era perfect şi tot timpul aducea întreaga cantitate de apă. La sfârsitul lungului drum ce ducea de la izvor până acasă, vasul crăpat ajungea doar pe jumătate.
Timp de doi ani, asta se întâmpla zilnic: femeia aducea doar un vas şi jumătate de apă. Bineînţeles, vasul bun era mândru de realizările sale. Dar bietului vas crăpat îi era atât de ruşine cu împerfecţiunea sa, şi se simţea atât de rău că nu putea face decât jumătate din munca pentru care fusese menit!
După doi ani de aşa zisă nereuşită, după cum credea el, i-a vorbit într-o zi femeii lângă izvor: « Mă simt atât de ruşinat, pentru ca această crăpătură face ca apa sa se scurgă pe tot drumul până acasă! »
Bătrâna a zâmbit şi i-a spus: « Ai observat că pe partea ta a drumului sunt flori, însă pe cealaltă nu? Asta pentru că am ştiut defectul tău şi am plantat seminţe de flori pe partea ta a potecii, şi, în fiecare zi, în timp ce ne întoarcem, tu le uzi. De doi ani culeg aceste flori şi decorez masa cu ele. Dacă nu ai fi fost aşa, n-ar mai exista aceste frumuseţi care împrospătează casa. »
Crăpătura vasului nu a înseamnat sfârşitul, ci o posibilitate de a face ceva diferit!

Fiecare om are defectul său unic. Trebuie să luăm fiecare persoană aşa cum este şi să căutăm ce este bun în ea!

Sursa.net

####Pilda Bogăției###

ADEVARATA BOGĂȚIE! Pilda aceasta iți va schimba percepția despre situația în care te afli

Intr-o zi, tatăl unei familii foarte bogate a decis să meargă împreună cu fiul său intr-o mică excursie la tara, intenția sa fiind aceea de a-i arăta celui mic condițiile in care trăiesc oamenii săraci. Cei doi si-au petrecut câteva zile și câteva nopți la ferma unei familii care ar fi considerată ca fiind una foarte săracă.
La intoarcerea din călătoria lor, tatăl și-a întrebat copilul:
“- Cum ți s-a parut calatoria noastră?”
“- A fost superb, tată!”
“- Ai văzut cum traiesc oamenii săraci?”, a intrebat tatal.
“- O, da!”, a raspuns fiul.
“- Ia spune-mi, ce ai invatat din călătoria noastră?”
Fiul i-a raspuns:
“- Am văzut ca noi avem un caine și ei au patru. Noi avem o piscina care traversează întreaga grădină și ei au un râu care nu se mai sfârșește. Noi avem felinare în grădină, iar ei au stelele pe timpul nopții. Din veranda noastră poți privi până în fața curții, iar ei pot privi cât văd cu ochii. Noi traim pe o bucată mică de pământ, în schimb, ei sunt liberi să se plimbe pe pășuni întregi. Noi avem servitori care ne servesc, în schimb ei fac un serviciu celorlalți. Noi ne cumpărăm alimentele, în schimb ei le cresc. Noi avem ziduri în jurul proprietăților noastre pentru a ne proteja, în schimb ei au prieteni care-i protejează.”
La auzul vorbelor pline de înțelepciune ale băiatului, tatal a rămas fără ücuvinte.
Dupa aceea, fiul a adaugat:
“-Mulțumesc tată că mi-ai arătat cât de săraci suntem.”

Morala: iubirea, unitatea, grija, satisfacția sunt mai bogate in comparație cu orice confort pe care ni-l oferă situația financiară.